Scoala pentru viata

Inca un pic si revenim la programul clasic cu gradi. Desi, probabil, as fi putut, nu l-am inscris in clasa pregatitoare, mai amin cu un an inevitabilul, nu prea vad unde si de ce sa ne grabim. Problema va ramine, probabil aceeasi fix inca un an, nu numai ca scolile din jurul nostru nu ma multumesc, dar nici nu stiu unde si ce as putea gasi in alte zone mai indepartate. Ceva care sa merite sa infruntam Bucurestiul cu traficul lui pentru a ajunge la ele.

Pentru ca ce imi doresc eu pentru el nu (cred) sa existe pe aici deocamdata. M-as bucura daca m-ati contrazice si daca mi-ati trimite in comenturi zeci de linkuri de asemenea scoli.

Asa ca sa va spun mai exact ce-mi doresc. Imi doresc o scoala cu o misiune. Adica o scoala care sa poate spune: iti invatam copilul tot ce trebuie sa stie ca sa porneasca in lume in propria lui aventura, ii dezvoltam abilitati pe care le poate folosi pentru a-i ajuta pe cei din jurul lui, il invatam sa rezolve probleme, creativ, vizionar, implicat, pasionat. Il invatam sa fie el si sa fie ok cu asta.

Nu ma intereseaza curicula – pentru ca e clar ca pentru a-ti atinge acest scop trebuie sa citesti, sa gindesti, sa socotesti, sa observi, sa ai o parere.

Nu ma intereseaza cine sunt profesorii – pentru ca e clar ca cei care ar invata asa ceva ar fi oameni deschisi la minte si la suflet.

Nu ma intereseaza citi elevi sunt in clasa. Pentru ca, banuiesc, nici n-ar exista clase.

Nu ma intereseaza sa-l vad reusind, ci mai degraba esuind, si incercind din nou, si din nou, cu bucurie si optimism, increzator ca va reusi.

N-as da doi bani (la propriu) pentru covor pentru clasa sau mai stiu eu ce achizitii din fondul de rulment :), pentru ca daca ai nevoie de ceva, trebuie sa gasesti o solutie pentru a-l avea: facindu-l tu sau inventind ceva care sa-ti aduca bani sa-l cumperi. Si tot asa.

Pe scurt, nu m-ar interesa nimic altceva decit sa-l vad si sa-l simt mai bun decit a fost in ziua precedenta, inconjurat de prieteni si cu un scop (pe care sa-l simta ca e al lui).

Mda, stiu, dar nu m-am putut abtine. Am dat peste lista asta de “Schools for life” – scoli care chiar fac asta: https://medium.com/@benkeene/schools-for-life-eadd9b85ceee. Unele mai indepartate, dar unele nu chiar: Londra, Berlin, Amsterdam, Aarhus.

Makes me think.

Mai ales acum, ca am si timp sa fac asta. Analizele pentru reintrarea in colectivitate nu mai sunt obligatorii, azi mi-am adus aminte de ele si vestea buna ca nu mai trebuie sa alerg prin oras cu un recipient cu excremente in poseta m-a umplut de bucurie.

Si mi-am salvat linku’ pentru luni, cind probabil, cineva o sa mi le ceara! :)))

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20410033-analizele-medicale-nu-sunt-obligatorii-pentru-inscrierea-copiilor-scoala-gradinita-scolile-care-continua-solicite-dezinformeaza-parintii.htm

Cresc copii, povesti si visuri.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *