12 zile, sa fiu mai exacta :). Scolile s-au inchis oficial pe 16 martie, insa am fost rugati sa tinem copiii acasa de pe 12, daca putem (nu daca vrem 🙂 ). Prima zi a fost haos, cei 2 au fost bucurosi nevoie mare ca au o zi libera, sa cintam, sa dansam. La fel si vineri, apoi a venit weekendul, deci nu se pune.
Azi, tocmai au anuntat ca totul ramine cum au stabilit, inchis, pina pe 13 aprilie. (Pe 6 aprilie ar fi intrat in vacanta de Pasti pentru o saptamina, asa ca decizia mi se pare mai mult decit logica, ma asteptam sa se intimple asa).
Happy homeschooling era
Abia de luni, am inceput sa dam de greu. Cosmin inca lucreaza, eu la fel (cel putin incerc), iar de la scoala am primit recomandari cu ce sa lucram cu ei acasa in perioada asta. Ei lucrau deja destul de mult online, chiar si la scoala. La matematica au un site (http://matematikfessor.dk), unde se antreneaza. Ne-a dat mesaj profesul de matematica sa ne spuna ca le-a pus acolo, fiecaruia, in functie de nivel, exercitii de facut. Apoi, tot in site, scolile organizeaza o competitie, intri, rezolvi exercitii si pentru fiecare exercitiu corect, primesti un punct. Punctul se adauga clasei, punctele clasei scolii si vezi clasamentul final.
Pentru daneza are un site cu exercitii de gramatica si de scriere corecta. Numai bun si pentru mine :). E obligatoriu sa citeasca 30 de minute zilnic si apoi sa scrie. Orice, doar sa scrie: un jurnal de carantina, de exemplu. Tudor a zis ca nu vrea sa scrie jurnal, ca ar implica sa spuna chestii personale despre el si nu vrea (nu stiu de unde are ideea asta), asa ca s-a apucat sa faca o carte despre coronavirus. Facts, no personal bullshit, asa cum ii place mamei lui. :)))) Azi au mai primit 3 idei de compuneri, sa-si aleaga una dintre ele, sa scrie intr-un google doc si sa-l sharuiasca cu profa de daneza: o calatorie in timp (unde ai calatori si de ce), lampa fermecata (3 dorinte pe care ti le-ai pune) si Danemarca (ce ai povesti despre Danemarca unora care n-au auzit/ nu stiu nimic despre tara si locuitorii ei). Sunt curioasa ce-si alege, inca nu i-am dat vestea.
La engleza, au mai multe site-uri cu lectii organizate in jurul unor teme mai mari. Se pare ca sunt la capitolul Food si recomandarea era sa intre pe site-ul https://inenglishplease.dk, sa citeasca, rezolve pe acolo exercitii. Apoi, profa continua recomandarile cu linkul unei retete de buns (piinici?), ca cica sa le facem impreuna si sa vorbim in engleza despre obiceiurile culinare din UK, buns si altele. Am reusit sa nu cumpar drojdie cit a fost panica si hamstering, si iata cum ma duc acum la supermarket pentru tema la engleza. Tare, nu? 🙂 Dar, luati si voi reteta: www.bbcgoodfood.com/recipes/hot-cross-buns. Miine putem sa mergem in parcarea scolii, unde ii asteapta pe fiecare o carte de engleza din care sa mai rezolve cite ceva: Let’s do it!
Cam astea sunt recomandarile venite de la scoala. Insa timpul petrecut cu ei m-a inspirat (foarte rapid, cred ca din a doua zi) sa lucrez si eu la propria programa orientata mai mult catre aptitudini de supravietuire. Am introdus lectii precum: Cum se spala vasele?, Fac curat in casa in 5 pasi simpli si sunt fericit(a)! Aspiratorul este prietenul meu de carantina! La ce ma gindesc si ce simt cind duc gunoiul. Masina de spalat rufe, aceasta piesa de tehnologie bulversanta. Sa aflam totul despre ea. Programa, care mai are si o componenta de exercitii creative, de mindfulness, de relaxare, dileme morale, decision making, face parte dintr-un plan mult mai malefic complex, un joc pentru familii la care lucrez pentru a face viata in carantina mai usoara. Dar despre asta intr-un post viitor.
Alte lucruri/ constari dupa primele 12 zile de carantina:
Voi cite planse de colorat ati printat pina acum?
Cresc copii, povesti si visuri.
Pe mine mă umflă râsul când aud de pe la toți prietenii din afară (dar și din țară) că cea mai nasoală chestie e homeschoolingul… 😀 .
La noi cel puțin nu pricep… toata lumea spunea ca „nu se face nimic la scoala” și acum n-au timp!? Râd de mă prăpădesc, deși muncesc pe rupte să pregătesc lecții pentru elevii mei. La voi sunt platforme, la noi nu, iar ieri am muncit jumătate de zi la un film cu adunarea numerelor naturale până la 20…
Pai cred ca depinde de ce fel de parinte esti. 🙂 Mie mi se pare greu, consumator de timp si de energie. O fac, dar nu natural sau simtind ca as putea sa fac asta mai mult decit o luna. Nu as putea sa muncesc jumatate de zi la un filmulet despre adunare, te admir pentru asta. Da, din fericire avem platforme, e mai simplu ca in alte tari in care parintii nu au nici un fel de sprijin. Sunt recunoscatoare pentru asta, si pentru cit de implicati sunt profesorii, chiar si acum, la distanta. Totul e sa reusesc sa-l pun in fatza laptopului.
Ma bucur ca sunteți bine! La noi este dezorganizare deocamdată, al meu este mare are15 ani, au cateva aplicatii “zoom” parca si pe whatsapp ceva grupuri si program tv “telescoala” pe TVR 1! Se aude ca vor sa inghete anul scolar… Sanatate si sa auzim de bine!!