Pregatirea pentru scoala

Dupa vacanta de vara, undeva din august anul trecut, cei 8 copii care urmau sa inceapa scoala in martie, au fost adunati intr-o grupa, “grupa copiilor de scoala”, cu un pedagog desemnat sa se ocupe de pregatirea lor. Gradinita si scoala au vorbit si au stabilit o poveste pe care copiii o vor “studia” la gradinita si apoi la scoala, ca sa aiba un sentiment de familiaritate. Pedagogul le-a citit povestea “Da Lille Madsens hus blæste væk” – “Casa micului Madsen a fost luata de furtuna” , au vorbit despre ea, cu accent pe anumite cuvinte cheie si au avut activitati legate/ inspirate din poveste, de la desenat pina la mici excursii in natura, cu misiunea de a gasi cit mai multe elemente din poveste: frunze, pietre, crengute, vint si cel mai inalt deal care ar fi putut fi “muntele” din poveste. 🙂 Timp de 2 luni au lucrat impreuna si la o piesa de teatru cu figurine de hirtie, inspirata de poveste. In penultima zi de gradinita, au jucat piesa pentru copiii mai mici, au mincat cu totii impreuna si apoi s-au distrat si dansat la disco, cu popcorn, suc si inghetata.

Tot in ultimele doua luni, au vizitat, pe rind, scolile tuturor, pentru ca merg la scoli diferite. Plecau de la ora 9, vizitau scoala, se jucau la locul de joaca si in scoala, mincau prinzul acolo si apoi reveneau la gradinita. Si pedagogii de scoala i-au vizitat in gradinita, sa-i cunoasca si sa le povesteasca cum e la scoala.

In paralel, si noi am avut citeva intilniri cu scoala:

  • inainte de inscrierea la scoala, o intilnire cu parintii pentru o prezentare generala a scolii, a proiectelor, valorilor, modului de lucru, pedagogilor.
  • dupa inscriere, o intilnire la care au venit si copiii sa-si vada clasele, sa-si cunoasca pedagogii.
  • dupa confirmarea locului la scoala, o intilnire doar pentru parinti, in care s-a vorbit despre detalii practice: program, activitati, ce si cum se va intimpla cu copiii, la ce sa se astepte.
  • ultima din serie a fost vizita copiilor la scoala cu pedagogii de gradinita.

Noi am fost la toate intilnirile (si) pentru ca ne-am dorit foarte mult ca Ana sa fie acceptata la scoala asta. Nu e scoala de care apartinem, faptul ca Tudor era deja acolo ii oferea o oarecare prioritate, insa nu puteam fi siguri. Intr-o clasa sunt maximum 24 de copii, fara exceptii, si se poate intimpla ca fratii sa ajunga la scoli diferite. Din fericire, nu a fost cazul.

SFO-ul sau gradinita din cadrul scolii nu e scoala adevarata. Ni s-a spus foarte clar, copiii nu vor invata cifre, litere, sa scrie sau sa citeasca- toate aceste lucruri se vor intimpla, natural, din clasa 0 incolo. Treaba lor in perioada asta martie – iulie (pina la vacanta cea mare) e sa:

  • se obisnuiasca cu programul 8 – 16.45 (la gradinita, puteau ajunge oricind, mai putin in zilele cu excursii cind trebuiau sa fie la 9, cel tirziu)
  • sa se cunoasca intre ei, sa se joace impreuna, sa-si faca prieteni noi, sa aiba grija unul de celalalt
  • sa se familiarize cu cladirea, cu ceilalti elevi, mai ales ca e o scoala mare cu 600 de copii.
  • sa aiba grija de lucrurile lor, sa tina ordine in dulapul personal, sa isi puna si sa-si ia caserolele cu mincare din frigider
  • sa nu se supere daca pierd la jocuri (foarte important!)
  • sa stringa jucariile/ jocurile pe care le-au folosit
  • sa stabileasca grupe de mers la toaleta, sa se astepte, si sa nu ramina blocati prin wc-uri (am ris, dar cica e un “pericol” real)

Ana a trecut prin toate etapele si intilnirile, si nu numai ca era pregatita, dar abia astepta. Si-a facut un countdown propriu, in fiecare zi ne intreba daca e destul de mare sa mearga la scoala. Si apropo de asta, pedagogii ne-au sfatuit sa nu le spunem ca sunt copii mari acum pentru ca merg la scoala, pentru ca atunci cind vor ajunge in scoala isi vor da seama ca sunt cei mai …mici. 🙂

Cresc copii, povesti si visuri.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *