Ozzy: “Pumpkin, my ass!”

Sau despre cum am facut eu prima supa de dovleac din viata mea.

Am cumparat una bucata dovleac din piata, si cum am fost lacoma la gramaj, am tiriit cu greu prada la vizuina. Am inceput sa-l curat de coaja, mi s-a parut infernal de greu. M-am gindit ca poate fac eu ceva gresit, asa ca ma intrerup sa caut pe youtube un video care sa-mi confirme demersul. Gasesc. Asa se curata, doar ca nu e corect, dovleacul aluia e mai de treaba decit al meu! (Mereu se intimpla asa…). Reusesc sa-l ciopirtesc cit de cit si ii dau copilului o bucatica din dovleacul crud. Copil fericit. Dupa ce ii dau bucata de dovleac imi dau seama ca nu am spalat-o. Dar, hei, ar trebui sa fie curat, nu? E de dinauntru…un dovleac n-ar trebui sa fie curat in interior? (Iata inca o intrebare adaugata la nedumeririle mele existentiale…)

Simt cum ma cuprinde un nou avint, exact la timp pentru partea a doua: za soup.

Inca un search pe net, gasit mai multe retete, eliminat ingredientele rele si iata:
INGREDIENTE:
500 g dovleac (eu am pus mai mult cred)
2 cartofi mari
1 ceapa
1 catel usturoi
1 morcov
2 felii de telina
frunze de telina, patrunjel verde
2-3 linguri ulei masline

Se pun toate legumele la fiert. Dupa ce au fiert, se lasa un pic la racit, se adauga frunzele de patrunjel si telina si se paseaza in blender. Se poate minca cu smintina, dar mai bine nu. 🙂

Nota lui Ozzy: 2. Cam atitea lingurite a luat si el din supa. In opinia lui, dovleacul crud e mai bun.

Iata si video-ul curatatorului profesionist de dovleac:

Cresc copii, povesti si visuri.

Comments 2

  1. oana says:

    Eu curat dovleacul altfel: il tai felii, iar apoi folosesc un curatitor de legume pentru a scapa de coaja. Cu cutitul mi se pare aproape imposibil.

  2. Joe says:

    E bine de stiut si varianta alternativa. Altfel, am descoperit si eu imposibilul! 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *