Live din iglu

Dupa ce te muti intr-o tara nordica, prietenii se mai intereseaza de viata ta (si) sa vada daca mai poti sa tastezi la laptop, si sa vorbesti la telefon sau ai ajuns imobilizat intr-un cub urias de gheata plutind in deriva spre pol. Sau daca ai terminat de cioplit la iglu.

Ei bine, o sa va dezamagesc, iarna in Danemarca e mult mai blinda decit in Romania. Am avut doar citeva zile cind temperatura a coborit sub 0 grade (si nu mai mult de -6, hai -7 grade). Putine, dar memorabile, caci am fost nevoita sa-mi curat saua de gheata prin lovituri ferme, mi-a inghetat incuietoarea si n-am putut sa deschid bicicleta si aerul ala rece m-a trezit mai brusc decit 10 cafele. Insa, in rest, au fost mai mereu citeva grade peste 0. Ceea ce e ideal pentru mers pe bicicleta, pentru ca nu transpiri si e foarte placut.

Diferenta notabila intre iarna daneza si iarna romaneasca e ca oamenii se imbraca normal. Cu pulovere. Pentru ca nu sunt obsedati sa aiba 40 de grade in interior (scoli, cafenele, si alte incaperi), te poti imbraca de iarna. Te poti incalta normal – cu bocanci/ cizme. Deschid tot timpul ferestrele, pentru ca ei inca n-au aflat ca exista curent care-i poate trage rau si le poate aduce sfirsitul brusc. Asta a fost o descoperire soc. Ani de zile am trait in aceleasi tricouri si maieuri fie iarna, fie vara, pentru ca, nu-i asa, e bine sa fie cald, sa nadusim, sa baltim in zeama proprie. Veneam la munca, ma dezbracam (citeodata imi venea sa o fac chiar de tot), ma descaltam, imi puneam tenisi, cind plecam, puneam straturile inapoi si ieseam repede, sa nu lesin de caldura pina la poarta institutiei. Trecere zilnica de la +30 la -10, citeodata -20, oamenii raceau, evident, si faceau si mai cald in inauntru, ca nici un racit nu poate sta pe racoare.

Cind am ajuns aici, am constatat cu stupoare ca aveam 2 pulovere (alea de le foloseam pentru drumul casa-munca si invers, fix doua ca nu le vedea nimeni, niciodata, nici chiar eu, ca erau sub geaca). Mi-am achizitionat repede inca citeva (despre shoppingul ieftin intr-o tara scumpa intr-un post viitor) si i-am multumit universului in fiecare zi si pentru aceasta normalitate.

Dar sa revenim la vreme. Ploua? Da, dar nu mi se pare ca deranjant de mult, asta pentru ca mie imi place ploaia. Si daca ai haine impermeabile, chiar nici nu-ti dai seama ca ploua.

Bate vintul? Da, mai mult decit m-a batut pina acum, asta e cert. Nu ma afecteaza direct decit atunci cind imi bate din fatza si imi incetineste mersul, sau pe poduri si imi intirzie/ anuleaza trenul (s-a intimplat de Craciun) sau cind imi ususca tenul 🙂 Dar nu pot spune ca mi-a schimbat fundamental destinul.

Ninge? Rar, si nu se asterne. Sau daca se aseaza un strat subtire, se topeste in citeva zile. Am mers cu bicicleta pe zapada, in intervalul ala foarte scurt intre ninsoare si datul lor cu sare si a fost ok. Ne lipseste zapada, dar zapada aia adevarata, de munte, nu aia innegrita de oras.

Soare? Da, chiar e. Iarasi nu pot fi obiectiva, pentru ca nu-i simt lipsa (deocamdata). Dar cind iese e placut, incalzeste asa, putin, cit sa te mingiie pe crestet, nu sa te evapore. Genul meu de soare.

Si atunci de ce vedem copiii (si oamenii mari) imbracati cu costumele alea termo de extrateresti? Pentru ca nu e vorba de cit de frig e, ci de cit de mult stai afara. Daca sunt + 3 grade si te duci pina la colt, la supermarket, poti sa te imbraci oricum, ca nu ingheti. Am vazut si indivizi in bermude. Dar daca esti copil si dormi afara sau te joci afara o ora, doua, indiferent de vint, ploaie, grade Celsius, trebuie sa te imbraci ca atare. Pai ce, obrajorii aia rotunzi si rozalii cum credeti ca se fac?

Prognoza meteo? N-o prea verific, ca nu ma intereseaza. Orice vreme ar fi, programul e acelasi pentru noi in timpul saptaminii :). In weekenduri, mai incercam citeodata sa-i deturnam pe cei doi, dar tot in parcuri ajungem, asa ca la ce bun?

Insa acum doua zile au dat o alerta ingrijoratoare pentru azi – vin ninsorile, 15 cm de zapada in Fyn, vedeti sa ajungeti la timp, luati in calcul ninsoarea etc.

Iar azi arata asa, out of my window:

 

Si glumele au aparut si ele ca ghioceii la coltul strazii:

Si eu m-am bucurat ca au gresit-o, si ca florile din gradina n-or sa fie acoperite de zapada. Fix asta a fost primul gind cind am citit stirile – vai, ghioceii…

 

Cresc copii, povesti si visuri.

Comments 2

  1. teodora says:

    Se scrie “nu-ti dai seama”………..

  2. Joe says:

    Sigur ca da, multumesc. 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *