40 de sucuri si 30 de intrebari

Planul era simplu. Urma sa vina vacanta, iar Ozonu’ sa plece cu bunicii, la Brasov, la ski. Noi ramineam acasa doar cu Pizza mica, bona venea citeva ore pe zi, iar eu aveam sa folosesc timpul asta pentru a-mi pune nitica ordine in ginduri si simtiri, pentru ca am ajuns intr-un punct…sa-i spunem dificil al existentei mele, in care nu stiu incotro s-o apuc. Gindul ca as putea avea o saptamina cu dimineti in care nu trebuie sa explic de ce trebuie sa ne schimbam de pijama inainte de a iesi din casa (chiar, de ce?) si seri in care iar nu trebuie sa explic de ce trebuie sa dormim, eventual cu un argument mai bun decit ca eu nu mai pot sa-mi tin ochii deschisi. Nu ma intelegeti gresit, imi iubesc mult copiii si iubesc timpul petrecut cu ei, mai ales pentru ca te “trag” in viltoarea asta simpatica a lor de nu mai stii cine esti si uiti de tine. Citeodata, insa, trebuie sa te mai intrebi si tu, asa, trecator, cine esti si ce vrei.

Asa ca am facut aranjamentul asta si eram bucuroasa de zici ca mergeam o saptamina intr-un ashram indian. Mi-am planificat un detox de la Rawcoco, 5 zile de sucuri si o lista cu intrebari la care sa-mi raspund eu mie. As putea spune ca, una peste alta, am pus-o de o dezinsectie, asa cum am numit eu introspectia cu despre care incerca prietena mea Osman sa ma convinga ca e absolut necesara in viata unui om. (Na, uite, Osman, ca am ajuns la vorba ta).

Apoi s-a imbolnavit bona, apoi a inceput sa sune Skype-ul in draci ca, da, ati ghicit, de ce trebuie sa se schimbe de lucrurile de la ski si de ce cabina de dus n-are cada si dopul, ce ai facut mama, cu dopul, de ce nu l-ai adus de la cada in Bucuresti pentru a-l pune la ne-cada din Brasov? Pentru ca, uite, el nu vrea sa faca dus in conditiile astea. Gindul ca ar putea sta o saptamina de ski fara dus m-a cutremurat si mi-a prezentat un alt aspect al vietii indiene.

Au venit, in schimb, sucurile, asa ca ma tin cu dintii de ashramul meu imaginar. Calm, zen, suc.

Nu vreau sa intru in polemici despre toxine – exista sau nu exista (studiile se contrazic, pentru ca n-ar mai fi studii serioase daca n-ar face asta), cert e ca eu cred intr-o dreptate alimentara, asa cum cred in dreptate in general: nu poti sa fii naspa cu ceilalti/ cu tine fara sa ti se infunde la un moment dat. Dar motivul principal pentru cura de sucuri a fost altul, de fapt, si anume “dezinsectia” psihica. Am mai tinut o cura similara (e adevarat, de 3 zile doar si e adevarat, atunci ca sa si slabesc- nu-mi vine sa cred cit m-am maturizat intre timp) si stiu ca eliminind mincatul/ si preocuparile legate de asta, devin mult mai atenta si mai constienta asupra propriului corp. Mai prezenta. In plus, stiam tot de atunci de energia care vine la pachet cu o astfel de cura si, ah, cum mi-ar folosi niste energie. Aseara, nici nu mi-am dat seama cind s-a facut ora 22.00 (adica limita mea). De fapt, nici n-as fi afat daca nu i-ar fi sunat Skype-ul lui Birdman in film si eu am sarit ca arsa, caci credeam ca-i omu’ meu cu dusu’. Ne-am uitat la film, la ora 1 noaptea eram bine. Ptiu, nici de Revelion n-am rezistat atit de bine.

Azi e a doua zi: o noua transa de sucuri, a venit si bona, dinspre Brasov nu se aude nimic (deocamdata), sa ne apucam de deslusit tainele psihicului uman. 30 de intrebari la care sa raspunzi inainte sa mori. Sa ne apucam de ele, ca cine stie cind mai am timp, zic.

Iata si coordonatele ashramului mei personal de saptamina asta:

– sucuri Happy de la Rawcoco

– intrebari grele de aici

Dezinsectie placuta tuturor! 🙂photo

Cresc copii, povesti si visuri.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *