Pentru mine a fost a doua oara cind am vizitat Praga. Prima data, am ajuns acolo in 2002, dupa o saptamina de forta de la festivalul Sziget hotarita sa gasesc studioul de animatie pe a carui pagina gasisem un anunt conform caruia angajau scenaristi pentru un serial animat. Era, de asemenea, prima data cind iesisem din tara, o perioada mai mult decit romantica in care nu am avut nevoie nici de ghid turistic, nici de vreo harta. Nu ca m-ar fi ajutat foarte mult, spiritul meu de orientare a fost mereu pe de-a-ndoaselea. Haladuiam zi dupa zi pe stradute, pe unele de 100 de ori, pe altele sunt convinsa ca n-am ajuns niciodata din cauza lipsei unei strategii turistice.
A trebuit sa-mi prelungesc sederea cu o zi, sa-l astept pe directorul studioului era in vacanta in Austria. Intr-un final, ne-am intilnit si dupa ce i-am explicat omului care era mai mult decit mirat de vizita mea mi-a spus sa-i trimit o mostra de scenariu. N-am facut-o niciodata…M-am intors acasa, intr-o calatorie de 24 de ore cu trenul, aflind de cea mai mare inundatii din Praga de la un american, pe peronul garii. “Ai vazut ce prapad e afara? Bine ca am apucat sa trecem ca au inchis podurile!” Nu observasem altceva decit ca ploua mai marunt… Read more…
Like
Insa acum merita o rasplata, a trecut intr-o noua etapa: miscarile lui sunt destul de puternice acum incit sa fie simtite de altcineva in afara de mine! Sa inceapa distractia, zic!
Loading ...