E un personaj foarte important pentru cei de pe Pamint…

Asa am zis, caci era rindul meu sa fiu povestitorul. O runda grea, as spune, pe cine ati fi ales voi, ce carte? 🙂

Cind Tudor a ales-o pe cea la care ma gindisem eu, am pierdut puncte, insa am cistigat ceva mult mai important: confirmarea ca povestile traiesc in mintea cuiva mult dupa ce nu le mai spui.

Precizari: E vorba de Dixit, un joc pe care vi-l recomand din tot sufletul. Noi l-am mai jucat acum un an, la munte cu prietenii (asta e extraordinar, e la fel de palpitant si cu adulti, si cu copii). Si de atunci, tot imi propuneam sa-l cumpar, dar, din motive care imi scapa, n-am facut-o.

Pina azi, cind l-am luat in doua exemplare: unul cadou pentru o fetita, si unul pentru noi. Am jucat cu totii prima runda si am promis, cu totii, sa nu lasam nici o seara fara Dixit.

PS: Daca ma intreaba cineva, ii zic si cine era personajul nostru misterios si la fel de important pentru noi amindoi.

PSS: Nu m-a intrebat nimeni, da’ eu tot zic. Era vorba de piticul care modela norii, de aici si entuziasmul meu nemasurat. Intelegeti acum? Dupa nu stiu cite runde de “a ce seamana norul ala”, Tudor a hotarit ca cel care face forme din nori e mai important chiar decit mama, timpul sau medicina (ca sa nu mai zic de sperietoarea aia de ciori). Si asa si e.

Cresc copii, povesti si visuri.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *