Un blog despre copii, parinti si catei. Si intimplarile prin care trec ei!
Dupa cum observati, au inceput lucrarile la ozzy.ro. Cu ajutorul lui Victor, fara de care nu as fi in stare sa fac nimic, va dati seama. Asa ca va rog:
1. Sa-mi spuneti ce parere aveti despre noul look
2. Sa aveti rabdare in urmatoarele zile, vor mai urma si alte modificari (mai mult de continut, e adevarat).
3. Sa imi dati orice sugestie va trece prin cap pentru a imbunatati acest blog!
Multumesc, Victor! Multumesc, oamenilor! Stay tuned!
Share on Facebook
Dar nu se supara nimeni daca se gasesc 2, 3, 4, 5…
Iata:
O rugaminte primita azi pe blog: Leeloo mic si putin bolnavior sint in cautare de pediatru care sa nu imi dea antibiotice pentru orice!
Si un sfat: Btw Joe, mai e si asta o chestie de rezolvat inainte de a veni Ozzy sa te ia la intrebari: sa ai un pediatru bun, care e si disponibil atat pt vizite acasa (la inceput nu e indicat sa il plimbi pe Ozzy prin spitale si policlinici pt un amarat de consult), cat si pt (Doamne fereste!) urgente si – neaparat – sa nu fie de generatia celor care baga antibiotice in copii pentru orice.
Prin urmare, are cineva solutii pentru aceaste probleme? Mamele cu experienta ar putea avea ceva de zis. La capitolul medici (ca si la multe altele, de altfel) sunt cam p’afarista. Nu avem decit un medic ginecolog bun si unul veterinar. Am mers pe strictul necesar pina acum! 
V-ati gindit vreodata la modul cel mai obiectiv de ce le e frica romanilor? Indiferent de virsta, sex, inaltime, greutate, scoala, etc? Sa le fie oare de faptul ca traiesc intr-o tara de cicat, ca n-au nici o perspectiva de civilizatie, ca vor sfirsi in mizerie cu o pensie de nimic, ca progeniturile lor se vor apuca de droguri si vor deveni niste ratati? Nu. Poate au anumite temeri pe subiecte de genul asta, dar nu le privesc ca pericole reale.
Singurul dusman umanim care are puterea de a semana groaza cu aceeasi intensitate in suflete cit mai diverse este: CURENTUL. Nu cel electric, ci firisorul invizibil de vint care se insereaza intr-o incapere. Cu cit e mai cald undeva, cu atit sporeste puterea invizibilului maleficului sexual. Curentul te trage, intr-o explozie kamasutriana: in urechi, in ochi, in gura, in ceafa, la spate, in cur. Dupa o partida, cazi ca prosopul, nu mai esti tu: te umfla, te invineteste, te intepeneste, te paralizeaza, te omoara. Daca o boala respectabila o duci pe picioare citiva ani, curentul te poate rapune intr-o singura zi de tras. Daca s-ar face studii, s-ar dovedi. Asa trebuie doar sa mergem pe mina ipohondrilor.
In contextul asta va dati seama ce a insemnat pentru romanu’ de rind aparitia termopanelor. Nicicind bunul Dumnezeu nu a fost mai intelegator cu noi ca popor. Conceptul de etans a capatat noi valori si noi…temperaturi mult mai ridicate. Atunci a aparut aparatul de aer conditionat, adica aparatul de facut curent artificial. Natiunea s-a dezbinat. Unii si-l doresc, tot aia care nu aveau o problema cu clasicul curent. Ceilalti il urasc din tot sufletul preferind caldurica rinceda degajata de propriul corp, danfurile in rafale molcome venite dinspre colegul de linga, chiar si un miros mai intepator venit dintr-o caserola cu meniul zilei. Gurita, ciorapelul, perisorul, pantalonasu’, subsioara incep sa puta. Insa sunt doar mici disconforturi pe linga pericolul real pe care l-ar putea reprezenta CURENTUL.
Cum se descurca strainii cu treaba asta? Niste prosti, ei nici macar nu stiu ca exista. Nu au expresia “ma trage curentul”, prin urmare ce nu poti numi, nu exista. Asa ca o ard aiurea, adulti si copii intre usi si geamuri deschise fara sa li se intimple nimic pentru ca nu-si dau seama de ce ar putea pati.
AMR: 1 luna.
Share on Facebook
Am implinit 31 de carti! Nu de primaveri, nu de ierni, nu de flori. Sa n-aud de asa ceva.
31 de carti: 30 books+ 1 macbook.
Multumesc!
Share on Facebook
Azi se fac 9 ani de cind lucrez in PRO: 4 ani copywriter la PR PRO TV, 3 ani PR Manger la PRO CINEMA si 2 ani Brand Manager IBU. Au trecut ceva ani…
Am fost simbata la primul Baby Expo din viata noastra de viitori parinti responsabili. Sa testam piata. Insa nu prea ne-a iesit…Sala Polivalenta era plina ochi de alti parinti responsabili, de copii, si de o gramada de standuri menite sa te tina ocupat citeva ore bune. Intr-un cuvint, era aglomerat rau.
Recunosc ca imi era foarte cald si nu prea am avut rabdare sa ma uit cu atentie la oferta. Si acum imi pare rau. Nici Cosmin nu a avut rabdare, in plus mai era si racit. Diferenta dintre noi e ca el nu regreta nimic. A zis ca ne documentam de pe net. Iar eu zic: noroc ca or sa mai fie editii pina la momentul X.
PS: Am participat si la tombola, dar n-am cistigat nimic. Poate data viitoare!
Share on Facebook
Am trecut peste etapa asta, insa daca tot am inceput sa scriu atit de tirziu pe blog, o sa fac o mica recapitulare a celor 17 saptamini cite au trecut de la momentul X.
Pai, ce sa faci? Te bucuri mult, anunti apropiatii si apoi incepi sa te documentezi. Asta daca n-ai deja experienta (nu era cazul meu) sau este vreun maniac care stie totul despre copii inainte de a-si pune problema sa aiba unul (nu ma incadrez nici aici). Iar cea mai buna sursa de informare pe care am gasit-o pina acum e site-ul babycenter.com. Din acest motiv, multe dintre posturile pe care o sa le public pe acest blog vor fi inspirate din articolele de pe acest site. In paralel, mai citesc diverse compedii, ghiduri si manuale de utilizare si crestere a copiilor, insa deocamdata nu m-a impresionat niciunul. Asta e riscul cind pe piata sunt mai multe carti decit “Mama si copilul”.
Asta a fost asa, in loc de introducere!
Like
Loading ...