Primul dinte

September 9th, 2010 Joe
{ 4 Comments }

La Galati, Popovica a observat ca Ozzy are doua dungi albe pe gingia de jos. “Ii ies dintii”, zice ea. “Fugi, dom’le de aici, are doar 5 luni, dintii ies mai incolo”, zic si eu viteaza dupa un search pe google. Apoi, intr-o noapte Ozzy s-a trezit de citeva ori intr-un acces de plins asa. Nici nu se trezea, plingea ca din gura de sarpe prin somn. L-am luat in brate, l-am leganat, i-am cintat. Am repetat sportul asta de vreo 2, 3 ori in noaptea aia. Dupa care, iar citeva nopti de liniste. Acum doua nopti inca o noapte cu plins, trezit de vreo 2, 3 ori, plins citeva minute, culcat la loc.

Ieri ne-a vizitat pediatra si a confirmat: i-a iesit primul coltisor al primului dinte. Ce emotie pe noi! :) Ne-a scris repede o reteta cu Dentinox sau Calgel si sirop Calma Baby (se da o lingurita inainte de culcare). Inca nu le-am cumparat, deci nu stim cit de bune sunt. Insa asa cum v-am obisnuit, prezentam si alternativa naturista: masaj pe gingie cu degetul inmuiat putin in miere de albine. Nici asta n-am incercat, am mers doar pe consolare, pentru ca n-a fost atit de grav (deocamdata). Oricum, nu stiu daca e cea mai buna solutie – pe mine daca m-ar durea dintii si ar incerca cineva sa-mi vinda balivernele pe care i le zic eu lui Ozzy, i-as da cu ceva in cap.

2 people like this post.
Unlike

Ozzy, zi de zi ,

Cu traista in bat

September 8th, 2010 Joe
{ 2 Comments }

Am revenit din cel mai lung si mai dragut concediu din ultimii 10 ani! :) Am plecat noi prin august, asa, imediat dupa botez si am fost asa: la Sfintul Gheorghe in Delta, la bulgari (Nessebar si imprejurimi), la Istanbul si la bunici, la Galati. O sa le luam pe rind sa povestim si sa punem poze, ca am ramas in urma rau. Si pentru ca tot suntem p’afaristi cu cronologia o sa incepem cu concluziile.

Ce a invatat Ozzy in acest concediu:

- Sa faca dus in cabina de dus sau in chiuveta. Va dati seama ca o fi hotelu’ dragut, dar chiar cada de umplut nu aveau! :) Si nici noi timp sa pierdem cu ratuste si crocodili de baie. La cit de obositi ajungeam seara, mare minune ca mai faceam si dus, fie vorba intre noi. Drept urmare, dupa o luna de dusuri, acum nu mai are nici o traba cu jetul de apa, indiferent de presiune. Ba mai mult e o distractie sa-si puna picioarele sub el!

- Sa alegem mincaruri sanatoase din mic dejunul gen bufet suedez de la hotel. Pericolul culinar pindea la fiecare platouas, dar noi am fost vigilenti. I-am repetat de 100 de ori: “legume bune, salam rau! :) Sper sa se prinda ceva de el!

- Sa stea cuminte in timp ce noi minca in timp ce mami si tati maninca sau isi beau cafeaua. “Cuminte” e o notiune relativa, dar ideea e ca puteam sa mincam si sa bem.

- Sa stea in scaunul de masina. Am facut drumuri lungi, la intoarcere Istanbul- Bucuresti, chiar 9 ore cu o mica pauza de masa. Copilul rezista! :)

- Sa descoperim lucruri dintre cele mai interesante: meniuri de la restaurant, frunze, copaci, marea, mincarea din farfurie, sa socializam cu oameni straini, oriunde s-ar afla ei.

- Sa doarma in orice fel de pat, oriunde, oricind. Adevarul e ca daca era genul de copil care sa doarma bine doar in patul lui de acasa eram mincati! Dar Ozzy nu numai ca s-a comportat minunat, ba chiar, spre mindria mamei lui a si cam uitat patul de acasa! :) ))

- Sa manince oriunde, oricind. Asta stia deja, dar ne-am perfectionat in temeni de rapiditate, comoditate, timiditate.

Si asa am haladuit noi de colo, colo, cu 2 pungi cu haine si una cu Pampers. Le spalam pe unde apucam, le uscam si o luam de la capat. Am plecat la 40 de grade, iar la Galati ne-au prins si 15. Ozzy avea la el doar o pereche de sosete care mai ramasesera si mici intre timp. Dar ce conteaza, imporant e sa prinda gustul calatoriei. Asta vreau sa invete el mai intii de la mama lui! :) Si apoi citeva limbi straine si apoi, “ehehe, pe aici ti-e drumul, baiete!”…

3 people like this post.
Unlike

Pe unde umblam

Hot Ozzy! Prima febra a copilului

August 30th, 2010 Joe
{ 15 Comments }

Cind te frige propriul copil, atunci stii ca a facut febra mare. Asa ni s-a intimplat noua, ca reactie la vaccinul de la 4 luni (pe care l-am facut la aproape 5 luni, ca suntem pe drumuri mereu).

Desi trecusera aproape 20 de ore de la vaccin, Ozzy a facut febra. Am venit linistiti de la plimbare, l-am hranit, l-am culcat. S-a trezit dupa vreo 3 ore de somn profund si, cind l-am luat in brate…surpriza! Era mai cald decit un ceai de musetel. Vreo 39 de grade si ceva. Destul de ciudat, pentru ca data trecuta (adica la 2 luni) nu a avut nici o reactie. E vorba de acelasi vaccin, Infarix, la 2 luni varianta hexa, la 4 luni varianta penta.

Am sunat repede pediatra care i-l facuse care ne-a dat si solutia: 5 ml de Panadol baby, frectii si daca febra nu scade – impachetari reci si si mai mult Panadol, in ideea de a-i mentine temperatura corpului la 38 de grade. Zis si facut. I-am dat repede Panadol pe care l-a inghitit rapid si fara proteste, apoi i-am facut un dus cu apa recisoara si o frectie cu lotiune aromata cu extracte din plante si otet (speciala pentru bebe, se gaseste la farmacie). Bineinteles ca nu a scapat nici de metodele “clasice” de tratament, asa ca la sfatul Popovicii i-am pus in picioare niste sosete  inmuiate in solutia aromata si peste niste sosete d’ale bunicului, pentru ca noi nu aveam la noi decit o pereche. La cap o legatura trainica dintr-o batista inmuiata in aceeasi substanta. L-am hidratat bine si din cind in cind ii mai udam sosetele si batista. Toata aventura a inceput pe la 6 seara, pe la 9 era restabilit, temperatura i-a scazut constant. Asa ca i-am facut o baie, sa scap de otetul de pe micutul gogosar si ne-am culcat linistiti.

Avem si poza, dar din motive tehnice nu o putem posta acum. Vom reveni! :)

Later edit: Iata si poza promisa!


3 people like this post.
Unlike

Ozzy, zi de zi

Marinik

August 26th, 2010 Joe
{ 2 Comments }

Nu sunt  o persoana prea sensibila de felul meu, cei care ma cunosc stiu despre ce vorbesc. Se intimpla insa ca, de cind il am pe Ozzy, sa nu mai suport sa aflu intimplari triste, tragice cu copii. Nu mai pot sa ma uit la stiri cu copii chinuiti, abandonati, maltratati, accidentati. Nu mai pot sa ma uit la filme cu copii bolnavi. Nu mai pot sa citesc cazuri reale. E un sistem de aparare fata de prima reactie a mintii mele care afla astfel de lucruri: “Daca mi se intimpla mie asta?”. Ma uit la pustiul meu, il string in brate si alung orice gind rau, pentru ca nu e o solutie sa traiesti in panica.

La rugamintea unei prietene, fac o exceptie si public acest link catre povestea trista a unui copil care poate fi ajutat de catre voi.

2 people like this post.
Unlike

Uncategorized

In vacanta

August 10th, 2010 Joe
{ 1 Comment }

Noi plecam o saptamina la Sf Gheorghe si din motive de bagaj excedentar n-o sa luam laptop cu noi. Asa ca ne auzim …la un moment dat. Noroc bun!

2 people like this post.
Unlike

Pe unde umblam

Spargatorul de nuci si Regele Soarecilor

August 9th, 2010 Joe
{ 1 Comment }

Noi citim in fiecare seara, chiar daca nu prea mai apucam sa si scriem despre asta. Mai deunazi, am terminat Spargatorul de nuci si regele Soarecilor de E.T.A. Hoffman. Trebuie sa recunosc ca, la virsta asta cu neputinta lui de a protesta prea tare, Ozzy e nevoit sa suporte preferintele mele in alegerea autorilor. Iar Hoffman e unul dintre preferati. Totul a inceput in copilarie (ca de obicei) cu Piticul Cinabru, o poveste care m-a marcat si apoi, multi ani mai tirziu, cu Elixirele diavolului. Imi place, e foarte tenebros. In plus, personajele lui din basme nu sint bune sau rele, frumoase sau urite, sunt si, si. Nu sunt eu genul didactic, dar asta chiar e o chestiune pe care Ozzy trebuie sa o invete cit mai repede! :)

Dar, ca sa vedeti ca te poti si distra citind copilului, iata un fragment din Spargatorul de nuci:

“Intr-un colt al pietei, zarva se intetea. Oamenii din partea aceea se dadeau in laturi, facind loc Marelui Mogul care tocmai trecea pe acolo in lectica lui cu baldachin, urmat de nouazeci si trei de nobili ai regatului si de sapte sute de servitori. Tot atunci se nimeri ca si breasla pescarilor, vreo cinci sute de suflete, organizase un festival, incoltul celalalt al pietei. Si, nefericita coincidenta, Prealuminatul Sultan se gasise si el sa traverseze piata, impreuna cu trei mii de ieniceri, tocmai cind pescarii marsaluiau spre tortul-obelisc, cintind “Slava! Slava gloriosului soare”. A rezultat o invalmaseala si o imbrinceala de nedescris, cu tipete si urlete. Apoi se auzira tinguieli si vaiete de durere, caci un pescar lovise turbanul unui brahman si Marele Mogul era gata-gata sa fie rasturnat din pricina unui omulet- cirnacior…”

Nu stiu voi ce parere aveti, dar mie mi se pare un pasaj despre piata media…a…cine sa fie Marele Mogul?, dar Prealuminatul Sultan? Tortul obelisc – audientele, gloriosul soare – omul de vinzari…Omuletul-cirnacior nu stiu cine sa fie…

1 person likes this post.
Unlike

Ce citim

Tudor

August 9th, 2010 Joe
{ No Comments }

Unlike

Fotografia zilei

Cum dorm unii, frate!

August 6th, 2010 Joe
{ 9 Comments }

In mod normal, n-as publica filmuletul asta, ca arat ca naiba in vacanta, dar pina si mie mi s-a parut mult prea tare…

9 people like this post.
Unlike

Ozzy, zi de zi

Omuletii verzi

August 5th, 2010 Joe
{ 4 Comments }

Am refacut stocul de rucola, menta, busuioc, salata, rozmarin, avocado, lime si  verdeturi autohtone, nu de alta, dar eu daca n-am verzaturi in frigider ma panichez ingrozitor ca n-am ce minca. Si stiti doar, asta este saptamina raw.

Sa inceapa, asadar festinul: limonada cu lime (nu vreau sa par basinoasa, dar e vorba de lamiile alea verzi si mici si tare bune pentru limonada si salata pe care nu stiu cum sa le numesc altfel decit lime) si menta.

Apoi pesto de rucola. Reteta e de la Ina, rezultatul este extraordinar. Am pus in blender o caserola de rucola (asa am gasit la Mega Image), 3 catei de usturoi, o mina de alune de padure crude, ulei de masline, sare. Fff bun.

Si desert: inghetata raw, tot marca Ina (am facut-o de ieri, am si gustat-o, este fabuloasa). Eu nu prea am respectat reteta, am pus un avocado, 2 banane, 2 linguri cacao cu virf si am indulcit-o cu sirop de muguri de pin. Dar tot incredibil de buna a iesit.

Si acum despre piticul verde din fotografie. Azi implineste 4 luni si, cu aceasta ocazie a facut si primul drum in carutul varianta sport. Ceea ce i-a placut foarte tare, cred si eu s-a plictisit saracu’ copil sa se tot uite la mine. Deja ne-am dat seama: landoul este pentru tocilari, slingul pentru hipioti/bebelusi cool si carutul sport pentru cursa lunga si mers cu mami la cumparaturi. Obiectii?

Unlike

Ce mincam, ce bem, Ozzy, zi de zi ,

Pasaport pentru Ozzy

August 3rd, 2010 Joe
{ 2 Comments }

Am fost si am depus actele necesare sa-i facem pasaport lui Ozzy. Anul asta o sa mergem in Grecia in concediu, o sa o ardem mai family like! :) (Desi, intre noi fie vorba am verificat si low costurile inainte, numai ca nu s-a legat nimic: fie vazusem orasul respectiv, fie nu era perioada buna pentru singurul care mai munceste in familia asta, respeciv Babicu’, etc).

Prin urmare, iata ce trebuie sa faceti daca intentionati sa faceti pustiului pasaport electronic, pe principiul “fa-te frate cu dracu’ pina treci granita”:

1. Achitati la CEC sau la trezorerie suma de 276 lei(244 lei cost pasaport, 32 lei taxa consulara). Trebuie sa aveti la voi cerificatul de nastere al copilului in original.

2. Va prezentati la Directia Generala de Pasapoarte (fie din Piata Romana – Str nicolae Iorga nr 29, fie la sediul din Pipera- Soseaua Pipera nr 49, program 8.30-16.30) cu urmatoarele:

- chitanta taxa

- certificatul de nastere al copilului, copie si original

- buletinele parintilor, copii si originale

Important:

- cind depuneti actele trebuie sa fie prezenti amindoi parintii pentru a semna o cerere care se face pe loc, acolo

- pasaportul electronic este gata in 10 zile lucratoare si este valabil 3 ani

- mai exista o varianta de pasaport temporar care  este valabil 1 an, costa cu vreo 60 lei mai putin. Aceasta varianta poate fi eliberata de urgenta, in 3 zile lucratoare daca se achita (tot la CEC) o taxa de 100 ron.

Mai multe detalii aici.

Noi am fost la sediul din Romana si a fost destul de aglomerat, desi sunt mai multe ghisee. Norocul a fost ca Babicu’ s-a nimerit linga un ghiseu care tocmai se deschisese si am avut doar 3 persoane in fata. Cu toate astea a durat aproape o ora. Erau multi copii pina intr-un an dornici sa paraseasca Gradina Carpatilor, asta mi-a placut. Si mi-a mai placut si de nenea de la ghiseu care, in afara de faptul ca devenise un expert in ale copiilor, e singurul (in afara de mine, bineinteles) care a vazut ca Ozzy are ochii verzi.

1 person likes this post.
Unlike

Pe unde umblam ,
Older Page
Get Adobe Flash playerPlugin by wpburn.com wordpress themes